octombrie 18, 2008
Post arhivat
- Data publicarii:
- octombrie 18, 2008 at 9:53 pm
- Categorie :
- lumea în care trăim
- Do More :
- You can leave a response, or trackback from your own site.
Bloguieşte pe WordPress.com. — Theme: Connections by www.vanillamist.com
octombrie 18, 2008 at 10:18 pm
nu stiu de ce, dar comentariul asta e al meu si nu mi-l poate lua nimeni. na
octombrie 18, 2008 at 10:19 pm
octombrie 18, 2008 at 10:20 pm
Dacă ai fi pe blogul vreunui mare democrat sau a bucătăresei şi mâncătoarei de oameni Roxana del Ponte, ţi s-ar putea mânca comentariul
. Aici nu însă.
octombrie 18, 2008 at 10:28 pm
nu atat “simtul proprietatii” e innascut, cat anumite instincte care il determina. de exemplu, instinctul de supravietuire
sau cel sexual.
octombrie 19, 2008 at 12:55 am
@epimeteu
asta ma pregateam sa spun si eu, din punct de vedere instinctiv, toti suntem dotati din catena de ADN inca
cat despre simtul proprietatii, e o deprindere
si inca ceva: de ce, in general, e asa stigmatizat simtul proprietatii? e o chestie perfect normala, daca nu ar exista, probabil am trai cu totii in ideea primordiala si utopica a cominsmului (asta asa ca offtopic)
octombrie 19, 2008 at 11:08 am
proprietatea a fost inventată de oameni, resprectiv simțul proprietății n-are cum să fie înnăscut.
octombrie 19, 2008 at 1:38 pm
da, pentru ca este parte a mandatului pe care omul la primit la creatie din partea lui Dumnezeu – Facerea 1, vers 28 „Fiţi roditori şi înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; domniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste toate vieţuitoarele care mişună pe pământ!“
desigur, argumentul e acceptabil pentru cei care au o conceptie crestina despre lume si viata.
octombrie 19, 2008 at 1:44 pm
teodora, eu cred ca daca vorbesti despre idei, si nu de practica, atunci simtul proprietatii (comune) a stat la insasi baza comunismului. insa esecul acestuia s-a datorat tocmai imosibilitatii de a se asigura “egalitatea” intre toti. aici ai dreptate – era o utopie. se dorea iluzia ca toate sunt ale cetateanului si cand colo acesta nu avea nimic al lui. si mergan mai departe, fara sa cred ca e offtopic, mentalitatea asta o vedem si acum, pornind de la lucrurile banale precum aruncatul unoer deseuri pe jos sau in natura ca doar “alea nu s a mele”…
octombrie 20, 2008 at 8:12 am
@liftingshadows
ma bucur ca ai inteles si subliniat ceea ce am vrut sa spun
octombrie 22, 2008 at 12:21 pm
viata in sine nu poate avea legatura cu “proprietatea”……mintea creaza priprietatea….iar mintea e doar un instrument…..noi suntem mult mai mult….
octombrie 25, 2008 at 8:02 pm
Iti fac onoarea sa imi afli parerea daca imi poti arata ca ORICE CONCEPT care tine de intelect poate fi innascut. Intrebarea ta e stupida, insa nu prin continut ci prin mediul in care e pusa si indivizilor careia le este adresata – adica tuturor. Nu-mi place mizeria asta, in care oricine are o parere despre orice, fara insa a cunoaste nici macar vag notiunea despre care se discuta; hai, la o discutie intre amici, cu o bere ceva, sa zicem ca merge, pt ca:
1)ce ai in cap e ceea ce spui( n-ai Wiki, sic!)
2)nu stai decenii sa te gandesti ce urmeaza sa comunici
Daca ai pretentii de intelectual( scabros cuvant) , propune un text spre discutie, DUPA ce ai selectat lucrurile ce pot fi abordate de un public mai larg; cu alte cuvinte, nu arunca intrebari aparent dăştepte doar de dragul de a te disimula in ceva inteligent.
Best retards,
Nemo
P.S.: Uita-te si la “Putina poezie…” care e, intr-adevar, putina. Adica deloc.
octombrie 25, 2008 at 10:07 pm
@Alex. Nu te pune cu cei cu mintea odihnita.
octombrie 28, 2008 at 9:53 am
Dacă i-aţi observa pe cei doi nepoţei ai mei când se ceartă pe jucării nu aţi mai avea nici un dubiu, lupta pentru existenţă nu se face nici cu duhul blândeţii nici cu mâinile goale, cel puţin pe pământ.
octombrie 28, 2008 at 3:36 pm
Dacă ar avea amândoi jucăria aia pe care se ceartă s-ar mai certa?
octombrie 29, 2008 at 9:22 pm
Păi unii îl au mai mult, iar alţii mai puţin. Înclin însă să cred că el depinde şi de o ordine a locului (stabilit prin naştere )a copiilor în familie. Întîiul născut are un simţ al proprietăţii diferit de al doilea şi de al treilea copil etc. El este direct proporţional şi cu gradul de interes al părinţilor pentru copilul respectiv. Adică, unii copii îşi zic: dacă nu e afecţiune, ce rost mai are proprietatea? iar alţii: dacă nu e iubire, măcar proprietatea să rămînă.
octombrie 30, 2008 at 9:33 am
Proprietatea este fundamentul pe care se construieşte societatea ea este adânc impregnată în caracterul uman.
octombrie 30, 2008 at 11:37 am
Ba putoi, pune ba mana pe carte si lasa-te de gogosi pe forumurile oamenilor mari!
Si invata dracului sa folosesti batista cum trebuie, nu doar sa te stergi la bot dupa ce-l bagi prin cacatul pe care-l infuleci pe nerasuflate.
Ce dracului pazesc parintii tai de nu strunesc si nu te educa cum trebiue. Ori poate esti orfan si-ti petreci timpul prin canale cu punga de aurolac in bot? Daca-i asa iti dau un sfat care sa te scuteasca de suferinte. Pune in punga impreuna cu aurolacul si putina cianura. Sunt sigur ca-ti va alna zbuciumul si durerea sufletului.
Starpitura dracului!
noiembrie 4, 2008 at 7:05 am
…dacă nu ar fi fost comentariul nr. 17, aş fi citit doar, ca de obicei, şi aş fi trecut mai departe… tot e bună o chestie din asta… totuşi, cu cine vorbeşte?…
- revenind, ca o părere personală, proprietatea este înnăscută, fiindcă, orice fiinţă îşi apără cuibul-vizuina-grota-colivia, uneori… chiar şi cocina, la nevoie – în genere, ecosistemul în care s-a născut şi îşi duce viaţa, în care vor trăi şi celelalte generaţii de puieţi… pînă şi frunzele călătoare… cît de departe pot să zboare?, dar tot hrănesc pămîntul pentru ca rădăcinile să aibă ce pune pe masă, în primăvara următoare…
- aşa cum există un model, un tipar, (pattern, în lb. engleză – ceea ce vine de la pater/patris, împletit cu mater/matris, în lb. latină… pentru a fi ‘în ou’:), în toate celea… aşa e fie cu proprietatea în lumea oamenilor, fie cu simţul acesteia, cu datoriile de onoare, cu simţul măsurii, fără de care, ‘fiziologia gustului’, ar fi stupidă şi fadă… chiar şi creaţiunile (principiile aplicate) de început ale socialismului, au încercat faza de (tip) falanster, de exemplu… care funcţionează doar într-o societate autarhică, închisă spre exterior, şi cu legi clare, precise, la care să fie de acord toţi membrii, etc.
- fără proprietate şi fără manifestarea vie a acesteia, nu ar mai exista nimic din ceea ce trebe a fi apărat… nici patrie paternă, nici limbă maternă, nici echilibru, nici simţul măsurii, nici măcar bucuria ospeţiei sau a ocrotirii celor aflaţi în nevoi temporare sau temporale…
vă mulţumesc,
o zi frumoasă şi blîndă,
LeNeHash…
p.s. de fapt, căutam pe google, cîte ceva despre Tacitus… şi ale lui ‘anale’, mai ales, prin primele rînduri…
’sine ira et studio’…
noiembrie 4, 2008 at 8:24 am
Nu cred că există natură umană. Diferenţa dintre om şi animal este că omul îşi poate altera condiţia, prin gând, în timp ce animalul, guvernat de instinct, este modificat de mediu, nu se modifică pe sine.
Proprietatea este esenţială atunci când oamenii se luptă unii cu alţii pentru supravieţuire, însă tehnologia creată de oameni i-ar permite cu uşurinţă indiviziilor speciei să nu se mai lupte orbeşte pentru supravieţuire unii împotriva altora.
Nu cred că în burta mamei ai aşa o nevoie.
Până una alta noi vorbim bine mersi, în faţa unor calculatoare în timp ce zeci de copii mor de foame acum sau lucrează pe 2 cenţi pe oră din altruismul adevăraţilor conducători ai lumii.
noiembrie 14, 2008 at 2:11 am
hm! nici eu nu credeam cîndva… în timp, viziunea se mai schimbă…
dacă definiţi gîndul, într-o manieră cu referire strictă la minte şi creier, vă dau dreptate. e o problemă care mă preocupă şi încă nu îi pot stabili limitele, în care pot să mă joc cu ceea ce am învăşat pînă acum… poate că, vreodată, vom reveni asupra problemei.
- proprietatea este necesară ca formă minimă de respect personal. altfel, la rigoare, şi calculatorul la care scrieţi ar fi un bun pe care îl poate însuşi orice mitic.
- în burta mamei, eşti ocrotit, dar această ocrotire ţine de aceleaşi aspecte ca şi celelalte cîteva chestii esenţiale, ca şi proprietatea, de altfel.
- ajut direct, pe cel care are nevoie de sprijin şi se află undeva, în imediata apropiere, fie în realitatea… naturală, fie în cea virtuală. nu îmi permit o milă teoretică…
şi, ajungem la adevărata poveste… poate că, natura umană are, diferit de animal, simţul alterităţii – (am schimbat voit sensul… sunt destul de răcită şi alterată, ca să mă gîndesc prea serios la aşa ceva…:) – mai pregnant dezvoltat, în rest, doar gînd… doar instinct.. nu există! deşi, îmi place această delimitare tranşantă, pentru că.. înseamnă că sunteţi pe drumul cel bun. nu poţi să trăieşti nuanţele, dacă nu treci prin culorile tari…
o noapte frumoasă şi blîndă,
liliana
noiembrie 14, 2008 at 8:58 am
Mersi pentru răspuns.
Mie nu îmi place când cad în maniheism.
noiembrie 14, 2008 at 5:15 pm
Principiul :’simtul proprietatii este innascut’ este temelia de baza a capitalismului,ce permite putinor oameni sa detina majoritatea factorilor productivi…si asta mi se pare o aberatie.
In schimb nu putem nega faptul ca fiecare din noi isi doreste sa fie proprietarul bunurilor ce ne permit o existenta decenta,precum imbracamintea,hrana,acoperisul deasupra casei,etc.Acest comportament poate fi cel putin mostenit,dar la fel,nu innascut.
Mai vb!
noiembrie 14, 2008 at 5:57 pm
Intrebarea asta are nuante comuniste!Traiasca P.C.R!Traiasca Romania Socialista…dragi tovarasi!Totusi nu inteleg ce-aveti impotriva capitalismului,domnule Dumitrascu?
noiembrie 14, 2008 at 7:04 pm
Iar tu ai nuanţe democratice Nemo.
http://razboiul.wordpress.com/2008/11/14/raspuns-la-ce-ai-impotriva-dictaturii-capitaliste/
noiembrie 17, 2008 at 7:00 pm
Mie nu imi place corelatia asta innascut-invatat. Pentru ca nu agreez teoria lui Rousseau dupa care omul s-a nascut bun (innascut) dupa care societatea l-a corupt. Nu cred ca a fost mai bun inainte de societate.
Dar, cred ca proprietatea trebuie sa existe. Orice incercare de a o anula este o utopie. Au incercat unii sa ne faca sa credem ca ei nu aveau nimic dar de fapt erau stapani peste intreaga tara… Asa ca decat sa ne prefacem ca nu avem proprietate mai bine sa spunem clar ca avem, ca e normal pentru momentul actual al istoriei sa existe.
Din pacate conceptul de “proprietate” nu poate fi gandit fara corelativul lui- “saracie” . Sunt mai multe ’saracii” decat proprietati. Adica daca impartim proprietatea la toti nu prea mai ramane mare lucru din ea… Asta e realitatea clasica. Societatea cibernetica in care intram insa promite bunastare la toti. Se prea poate ca in 200-300 de ani proprietatea sa nu mai insemna mai nimic deoarece nevoile fundamentale ale omului (foamea si setea) sa fie satisfacute. Odata cu astea si libidoul se atrofiaza deoarece nu mai e nevoie de conflicte. Dar pana acolo mai e…
Insa deocamdata sistemul da niste rateuri ingrozitoare. Discrepanta dintre “proprietatea” unora si saracia altora e prea mare. Daca ar fi impartita mai rezonabil ar ajunge la toti iar cei care o agonisesc orbeste sunt dominati de o mentalitate inactuala, perimata. Ce se intampla in realitatea industriala e strigator la cer. Supraproductia e distrusa pentru a nu scadea preturile… Sistemul financiar isi arata lacunele.
martie 6, 2009 at 5:51 am
as suci putin intrebarea: cum ar fi o lume in care nu ar exista deloc conceptul de proprietate, in care nu am poseda nimic si nici nu am vrea asta?
in primul rand, ar fi o lume probabila? sau ar trebui sa schimbam ceva in natura umana pentru a o face macar posibila?
(ar fi mai putini oameni care sa moara de foame? sau mai multi? ce am face zi de zi? cum ar fi o viata de om? ce idealuri am avea, ca specie si ca individ? ce instincte ar trebui reprimate in noi ca sa nu ajungem sa vrem sa fie al nostru ceea ce iubim, ceea ce am creat [idee, viata sau lucru], ceea ce ne place etc.?).
Locke is your best friend pe tema asta.
on a fun side: yummy, ar fi o lume foarte-foarte poligama, for one thing. si foarte borgesiana, Nemuritorii cred ca se numea povestirea.
nice to watch you growing up, hun
martie 9, 2009 at 12:44 am
what if i am growing down?
aprilie 9, 2009 at 2:09 am
@annewtf: Da, ar fi o lume probabila si posibila. O lume in care oamenii ar fi mai buni si mai uniti si mai generosi. Si, daca te intrebi, lumea aceasta a existat pana acum 200 de ani pe continentul american. Evident, au venit civilizatii avizi de proprietate si au distrus-o.
aprilie 9, 2009 at 2:25 am
@Alex: Te contrazic, animalele nu sunt guvernate de instinct. Sunt si ele capabile de rationament deductiv si de sentimente. Inteleg ce e voie si ce nu e voie, intreprind actiuni cu scopul de a obtine ce vor, unele sunt capabile si sa disimuleze.
Principala diferenta intre animale si om consta in dezvoltarea creierului si a capacitatii de a abstractiza. Iar omul si-a dezvoltat mai mult gandirea de cand a a devenit mai eficient in procurarea hranei si a inceput sa aiba mai mult timp liber, timp in care a gandit. Nu poti astepta aceeasi dezvoltare intelectuala de la o antilopa care paste 90% din perioada de veghe si de la un om care vaneaza/mananca 20% din perioada de veghe. Inmulteste diferenta de procentaj cu 100.000 de ani si o sa ai alta imagine asupra diferentelor dintre om si animal.
mai 25, 2009 at 5:22 am
Nu am mai trecut demult pe aici,dar vad ca Nemo nu a incetat sa posteze
Apropo de proprietate,un documentar despre o perioada absolut fenomenala,din punctul meu de vedere :